Învățând să iubim folosindu-ne darurile
Nicu SotirDragostea este acțiunea voinței spre beneficiul obiectului, fără așteptări de răsplătire. De aceea, elementul care este necesar pentru armonie nu este darul spiritual, ci dragostea - zice Pavel. Vreți armonie? Vreți această diversitate și unitate să funcționeze în armonie? Este nevoie de dragoste, zice Pavel. Dacă pui în balanță darurile spirituale și dragostea, darurile spirituale nu contează. Dragostea este cea care contează. Darurile și slujirea sunt importante, însă ele nu sunt așa de importante precum dragostea, zice Pavel.
Nicu Sotir este plantatorul Bisericii Logos București, unde a slujit ca prezbiter între 2015-2021. De asemenea, a slujit ca prezbiter la Biserica M28 București până în 2024. Nicu este autorul cărții Solus Deus. Ordo Salutis în gândirea reformată. Este căsătorit cu Marta și au trei copii minunați.
Alte resurse
Sfințirea garantată într-o lume a sinelui
Doar Duhul lui Dumnezeu este Cel care poate să-ți dea putere și capacitate de a trăi viața spirituală așa cum vrea Dumnezeu. Dacă ai Duhul lui Dumnezeu, ai tot ce îți trebuie. De ce? Pentru că Duhul lui Dumnezeu este în acest angajament, în această dedicare față de Cuvântul lui Dumnezeu. Este un angajament pe care l-a făcut în Trinitate de a lua acest Cuvânt de pe înseși buzele lui Dumnezeu și de a-L folosi în viața oamenilor - în viața necredincioșilor să-i aducă la viață, iar în viața credincioșilor să-i ducă la sfințire, să-i facă după chipul lui Isus. Duhul lui Dumnezeu este dedicat acestui Cuvânt.
Chemați la părtășia cu Dumnezeu
Noi prin cădere am murit față de Dumnezeu, am fost separați de viața lui Dumnezeu, de părtășia cu El. Am fost tăiați din adevărata viță, am devenit străini față de Dumnezeu. Am pornit pe drumul independenței față de Dumnezeu, pe drumul păcatului și al morții. Deși oamenii trăiau fizic, au devenit morți (despărțiți de Dumnezeu) din punct de vedere spiritual. Am devenit obiecte ale mâniei lui Dumnezeu și copii ai celui rău. Mărturia lui Ioan, a apostolilor, nu este o invenție a lor. Ei depun mărturie despre ceea ce au văzut, auzit, pipăit. Mărturisirea lor este despre ceea ce Tatăl a binevoit să le descopere - pe Fiul Său. Mărturia lor ne conferă nouă siguranță. Lucrurile despre care ei depun mărturie nu au fost o super experiență spirituală individuală a unei singure persoane. Au fost lucruri care s-au întâmplat în mijlocul lor. Acest Cuvânt al Vieții, Domnul Isus, a venit să locuiască în mijlocul lor. În Dumnezeu vedem însumarea tuturor excelențelor. El este Binele suprem. El este perfect, El este pur. În El nu există amestec de lumină și întuneric, de bine sau rău. Dovada faptului că ai fost plasat în viața cea nouă, în viața lui Dumnezeu, este că păcatul nu te mai stăpânește și nu mai trăiești în el ca stil de viață. Ceea ce caracterizează viața ta acum este lumina. În ce fel îți vezi păcatul din viața ta? Nu te întreb dacă ești păcătos în general, că pe oricine ai întreba îți va răspunde că da, este păcătos. Ci te întreb, asupra căror păcate specifice ți-a atras Duhul Sfânt atenția?
Darurile spirituale – definiție și scopurile lor
Darurile spirituale sunt daruri oferite și controlate de Duhul Sfânt, prin har, în vederea slujirii altora, exercitate prin puterea Lui și spre beneficiul altora. Darurile spirituale sunt mijloace prin care Duhul Sfânt slujește bisericii lui Hristos în vederea zidirii ei, și nu doar niște posesiuni personale. De foarte multe ori, când se vorbește despre aceste daruri spirituale, lucrurile devin atât de personale („Sunt ale mele, sunt în posesia mea”), încât nu poți să nu vezi decât o atitudine egoistă în modul în care se comunică despre aceste daruri spirituale. Nu acesta este limbajul Scripturii. Când Scriptura vorbește despre aceste daruri spirituale, vorbește despre aceste mijloace, acest canal prin care Duhul lui Dumnezeu binecuvântează pe alții - în speță, biserica lui Hristos.
Altruismul: calea neobișnuită către îmbogățirea altora
Noi nu suntem altruiști prin puterile noastre. Nu, dragilor. Tendința noastră, a omului păcătos, este să să strângem pentru noi, să ne gândim la noi, să adunăm pentru noi, nu să ne gândim la ceilalți. Harul lui Dumnezeu este cel care ne face altruiști. Harul pe care Dumnezeu ți-l face nu este o chestie pe care trebuie să ți-o atribui sau pe care s-o valorifici doar pentru tine și să te bucuri doar tu de harul acela. Harul acela este o oportunitate pe care Dumnezeu ți-o dă să faci har altora. Ești tu darnic cu timpul tău, cu energia ta, cu banii tăi? Și nu am întrebat de biserica ta, n-am întrebat de biserica în care tu mergi. Te-am întrebat pe tine, dacă tu ești așa. Calea lui Dumnezeu este o nebunie pentru oameni. Și mă rog ca Dumnezeu să ne dea înțelepciune nouă tuturor să alegem această cale neobișnuită pe care Isus a mers.
Separarea și întristarea, calea neobișnuită către relații autentice și pocăință adevărată
Creștinismul secolului XXI de foarte multe ori nu are parte de înviorare pentru că nu se raportează într-un mod corect acestor conflicte și neînțelegeri. Iacov zice că aceste neînțelegeri vin din dorințele noastre egoiste, din dorințele noastre rele, din dorințele noastre mincinoase. Noi le credem și ajungem la conflicte. Dar conflictele astea au menirea să ne arate lucrurile de care trebui să ne pocăim.