Biserica locală
Salutările unui slujitor recunoscător
Cristos a dat bisericii, a îmbogățit biserica și le-a dat credincioșilor daruri. Iar darurile acestea se întâmplă în contextul bisericii. Foarte mulți, chiar și în România, se plimbă și se întâlnesc prin casele oamenilor și fac tot felul de lucruri și acolo „Duhul lui Dumnezeu se manifestă”... Dar Pavel ne învață aici un principiu: Dumnezeu dă daruri și lucrurile acestea se întâmplă în cadrul bisericii și nu în afara ei. Niciun credincios nu poate afirma că lui îi lipsesc daruri spirituale. Să ne încredem fără șovăire în dorința și abilitatea lui Dumnezeu de a-Și schimba biserica Lui din locul acesta după chipul lui Cristos.
Pavel și prietenii lui din Roma
După citirea acestui capitol final nu poți să nu te întrebi cum se poate ca Pavel să cunoască așa de bine o comunitate pe care nu a vizitat-o niciodată. [...] Pavel era un îndrăgostit irecuperabil al gloriei lui Dumnezeu, dar și un iubitor de oameni. Iubea oamenii cu pasiune! Oare cum ai putea deveni un așa misionar vizionar și cum ai putea cunoaște toate numele oamenilor dintr-o comunitate pe care nu ai întâlnit-o niciodată fără a avea aceste caracteristici? Dragilor, trebuie să creștem înăuntrul nostru pentru gloria lui Dumnezeu, pentru misiune, pentru frații și surorile noastre din lumea întreagă. Vedeți, acesta este unul dintre motivele pentru care sunt așa de amărât și întristat să văd reacția unor biserici cu privire la misiunea mondială. Și Domnul să ne facă nouă parte de har să avem o atitudine corectă față de misiunea mondială. Avem atât de mulți frați și surori peste tot în lumea asta! Și cât îi iubesc! Unii dintre ei suferă crunt, poate chiar în dimineața aceasta. Alții dintre ei poate chiar au scăpat din niște încercări groaznice. Unii dintre ei vin în staul! E o bucurie incredibilă să te gândești: atât de mulți oameni în lumea aceasta care îl cunosc pe Isus! Cum să nu rezonezi cu inima lui Dumnezeu care bate pentru neamuri?
Avertizări și încurajări pentru cei care iau parte la comunitatea casei lui Dumnezeu
În momentul în care un necredincios vine în contextul bisericii, experimentează o eliberare de lume. Iese din lume și harul lui Dumnezeu lucrează în el și experimentează o curățire. Însă faptul că se întâmplă lucrul acesta, așa cum s-a întâmplat și cu Israel, nu înseamnă că au și intrat în țara promisă. Și tot așa sunt unii care vin în bisericile evanghelice de astăzi și nu cred în Isus Cristos ca Domn!
Avertizare împotriva apostaziei (2)
Sunt de acord cu D. A. Carson că apostazia este diferită de cădere. Căderea are de obicei în vedere aspectele morale - iar pentru ei mai este cu putință. Și avem cazul curvarului din Corint, de exemplu. A fost o șansă pentru el, iar în 2 Corinteni Pavel vorbește despre el ca fiind reabilitat. A primit harul acesta și s-a pocăit. Aici, în cazul apostaților, nu cred că are în vedere aspectele morale. Apostazia nu are de-a face cu moralitatea, ci are de-a face doar cu doctrina, când un om respinge aspectele doctrinare cu privire la Hristos, cu privire la creștinism - și nu mai există nicio șansă.
Învățând să iubim folosindu-ne darurile
Dragostea este acțiunea voinței spre beneficiul obiectului, fără așteptări de răsplătire. De aceea, elementul care este necesar pentru armonie nu este darul spiritual, ci dragostea - zice Pavel. Vreți armonie? Vreți această diversitate și unitate să funcționeze în armonie? Este nevoie de dragoste, zice Pavel. Dacă pui în balanță darurile spirituale și dragostea, darurile spirituale nu contează. Dragostea este cea care contează. Darurile și slujirea sunt importante, însă ele nu sunt așa de importante precum dragostea, zice Pavel.
Credincioșii sunt chemați să privească la Isus ca standard al conduitei lor
Cine se uită la un sclav cu invidie? Mai degrabă îl disprețuiește și îl desconsideră. Și totuși în împărăția lui Dumnezeu lucrurile sunt cântărite diferit. „Căci Fiul Omului n-a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.” Pentru noi, credincioșii, nu există alt standard decât cel al Domnului Isus - și niciunul dintre noi nu ne putem ridica la înălțimea acestui standard. Dar vom vedea că nu este vorba de a ne ridica noi la acest standard, ci este vorba despre faptul că noi avem această țintă, privind la Hristos. Și privind la Hristos, înțelegând cum este El și văzând cum este El, în lumina Lui ne vedem atât de în nevoie de El și strigăm după ajutor. Acesta este un lucru esențial în Noul Legământ, și anume că Hristos este Cel care este în centrul tuturor lucrurilor și în acest proces de transformare noi cerem mereu harul Lui, îndurarea Lui și ajutorul Lui.
