An: 2018
Noul Legământ îl responsabilizează pe credincios
Uneori pentru a deveni responsabili avem nevoie de o revelație superioară sau de conștientizarea reală a motivației. Uneori trebuie să realizăm că există ceva în noi și trebuie să fim motivați față de ceea ce este în noi și să devenim responsabili. Nouă ni s-a făcut parte de mare har și de aceea autorul spune să ne închinăm Lui într-un mod care Îi este plăcut, cu reverență și cu frică. Și ce îi place lui Dumnezeu? Credința. Trebuie să I te închini lui Dumnezeu cu credință. Credința nu este religia, nu despre aceasta vorbește aici, ci despre acea încredere neclintită în Dumnezeu, care este invizibil, dar care lucrează atât de vizibil în viața ta. Acea încredere în El în viața de zi cu zi, mâine, poimâine, răspoimâine... Acea credință. În felul acesta să te închini. Mulți se închină fără credință - și uneori noi ne închinăm de asemenea fără credință. Dar ceea ce Îi place lui Dumnezeu nu e doar o închinare... ci o închinare care să Îi placă Lui, acea închinare, cu credință. Pentru că Dumnezeul nostru este un foc mistuitor. Dumnezeul nostru este Același, ieri, azi și în veci. Același Dumnezeu care a dat Vechiul Legământ și a cărui voce oamenii aceia nu o putea îndura, același Dumnezeu care I s-a arătat lui Moise într-un tufiș care ardea și nu stingea, același Dumnezeu este și în Noul legământ. Același. Unii se uită la Vechiul Testament și spun: „A, Dumnezeu în Vechiul Testament e așa, Dumnezeu în Noul Testament e așa...” Nu, e același Dumnezeu! Dar știți de ce putem să ne apropiem de El? Știți de ce ne apropiem diferit de El? Știți de ce putem să ne apropiem de El? Știți de ce putem să intrăm în prezența Lui? Isus, Fiul Său. Asta e tot ce a schimbat ecuația. Nu omul păcătos. Omul e același. Ce schimbă viața unui om și modul în care el se relaționează lui Dumnezeu este Isus. Despre asta e Noul Legământ. Noul Legământ este despre Isus.
Încrederea în Dumnezeu în mijlocul nedreptății oamenilor
Dumnezeu a fost dintotdeauna, este și va fi veșnic în control. Cel rău, prin răutatea lui, nu face decât să contribuie la împlinirea planurilor lui Dumnezeu.
Cel născut din Dumnezeu vine la lumină
Vă aduceți aminte de o situație în care ați greșit față de cineva și vă doreați cu ardoare să se termine totul cu bine? Vă aduceți aminte curajul de care ați avut nevoie de a da ochii cu acea persoană? Sau frământarea prin care ați trecut la gândul că nu știați cum va reacționa persoana respectivă la cererea voastră de iertare? Și ce bucurie și ușurare au urmat după ce persoana față de care greșisem ne-a spus că ne iartă? Promisiunea iertării lui Dumnezeu Ne este tuturor arhicunoscut un verset din 1 Ioan 1:9, verset care conține una dintre cele […]
Motivat de prezența lui Dumnezeu
Isus a știut să trăiască în prezența lui Dumnezeu. A știut foarte bine. Când ne gândim la textul acesta din Evrei, haideți să ne gândim la Isus, că a știut să facă toate lucrurile astea. Și dacă El a știut să facă toate lucrurile astea și dacă El a zis că este cu noi și e prezent în viața noastră, prin harul Lui și noi putem să le facem. Putem să iubim pe frații și surorile noastre, putem să fim disponibili pentru cei care ne sunt străini și trec prin diferite situații, putem să fim solidari cu cei care trec prin suferință, putem să fim integri din punct de vedere sexual și nu în ultimul rând putem să fim mulțumitori, profund mulțumitori pentru starea materială pe care Dumnezeu ne-a dat-o în suveranitatea Lui. Nu vă plângeți, pentru că Dumnezeu este prezent. Dumnezeu este cu noi.
Influența unei mame credincioase
Dacă vrei să fii o mamă credincioasă care își influențează copiii, primul element la care trebuie să te gândești este că trebuie să se vadă credința ta. Cei din jurul tău trebuie să vadă că există o credință autentică, neprefăcută. Nimeni nu poate să transmită mai departe ceea ce nu posedă. Nu ai cum. Dacă tu nu cunoști evanghelia cu adevărat, nu ai cum să transmiți evanghelia cu adevărat. Dacă credința ta este una prefăcută, una artificială, asta este ceea ce vei transmite mai departe copiilor tăi. Modul în care Eunice a prezentat Scriptura copiilor ei a fost în așa fel încât să-L cunoască pe Cristos. În momentul în care prezinți Scripturile copiilor, dacă sunt doar niște ore de moralizare, de etică, să devină din ce în ce mai morali... Nu ăsta e scopul investiției. Nu ăsta e scopul, să devină copiii noștri mai buni. Scopul pentru care le punem copiilor Scripturile în mâini este să-L cunoască pe Isus Cristos. Dacă ajung în iad, doar că au fost niște adolescenți și niște tineri mai buni decât alții din contextul lor - dar ajung în iad, degeaba am petrecut tot timpul acela să vorbesc despre ce grozav e să fii creștin. Subliniați lucrul acesta! În momentul în care prezentăm Scripturile copiilor, trebuie să-L vadă pe Cristos, trebuie să vadă neprihănirea lui Cristos, trebuie să vadă crucea lui Cristos. Trebuie să vadă că ei sunt depravați și că sunt răi și că nu sunt buni de nimic și că au nevoie de Isus. Asta trebuie să vadă copiii.
Ucenicii celor care transmit adevărul
În ciuda tuturor conferințelor, workshop-urilor și în ciuda tuturor acestor întâlniri globale și naționale despre leadership și formare de lideri, vedem din ce în ce mai puțini lideri biblici. E un paradox. Aceste mișcări formează lideri după lideri, aproape pe bandă rulantă - și totuși mergi în biserici locale și cu greu găsești un lider. Și te întrebi: dacă atât de multă pregătire, atât de multă investiție și atât de multe conferințe, de ce totuși, în ciuda acestor lucruri, sunt atât de puțini lideri care cu adevărat să fie lideri? Cum se face că din ce în ce mai mulți oameni au contact cu acest fenomen (leadership, cum este numit) și cu toate acestea este atât de dificil să găsești un mentor, un lider biblic care să te ajute să trăiești Cuvântul lui Dumnezeu pentru că el îl trăiește în viața lui?
Plini de speranță
Pavel zice așa: Prezentul, clipele acestea prin care trec acum, de dificultate, de suferință și de încercare (cu care mă laud!)... prezentul lucrează cu gândul la viitor! Este centrat în ceea ce se va întâmpla în momentul glorificării. Indiferent cât de sumbru ar părea că este. Dragilor, ziua de astăzi lucrează ca o sclavă pentru ziua de mâine pentru copiii lui Dumnezeu. În sensul acesta că suferințele prin care trec și încercarea de astăzi lucrează pentru ziua de mâine, în care voi fi glorificat și voi sta în slavă. Ne lăudăm noi cu suferința pe cât de mult ne lăudăm cu slava? În aceeași măsură în care te lauzi sau te bucuri de această slavă, de acest moment al glorificării și te bucuri de speranța pe care o ai pentru clipa aceea, în aceeași măsură și cu aceeași intensitate te bucuri de suferințele prin care treci azi.
Dragostea pentru Dumnezeu și aproapele
Dragostea lui Dumnezeu pentru noi este cauza, iar dragostea noastră pentru El și pentru aproapele este efectul. Nu omul este cel care L-a determinat pe Dumnezeu să-l iubească. Sensul este întotdeauna dinspre Dumnezeu spre om. Dumnezeu este Cel care inițiază; fără intervenția Lui este întuneric beznă. Universul acesta funcționează fără să ne întrebe pe noi. Inima noastră bate, pentru că Dumnezeu este Cel care o face să bată. Sunt atât de multe moduri prin care ne putem arăta dragostea pentru frații și surorile noastre! Dar în primul rând trebuie să avem o inimă transformată și să înțelegem tot mai mult dragostea care ne-a fost arătată de Dumnezeu. Fără o cunoaștere a lui Dumnezeu, nu va putea exista dragoste de frați.