Nicu Sotir
Nicu Sotir este plantatorul Bisericii Logos București, unde a slujit ca prezbiter între 2015-2021. De asemenea, a slujit ca prezbiter la Biserica M28 București până în 2024. Nicu este autorul cărții Solus Deus. Ordo Salutis în gândirea reformată. Este căsătorit cu Marta și au trei copii minunați.
Cele șapte ecouri ale Golgotei
Legea a fost împlinită așa cum nu a mai fost niciodată împlinită prin ascultarea Sa până la moarte, și încă moarte de cruce. Răscumpărarea este completă în punctul acesta. Ceea ce Dumnezeu a început în Geneza, adică la început, termină în Ioan, adică pe cruce. În momentul acela Dumnezeu are un Sabat - Se odihnește. Și odată cu El și noi toți, care ne încredem în lucrarea și persoana lui Isus, ne odihnim de încercările, străduințele și faptele noastre în căutarea favorii divine - „S-a sfârșit!”
Unicitatea morții lui Isus
În momentul în care Isus a venit ca Mare Preot, umbrele s-au dus. Moartea lui Isus a deschis un acces proaspăt către Dumnezeu și a anulat sistemul de jertfe al Vechiului Testament și preoția. Iar când acest lucru s-a întâmplat, când Isus a ratificat Noul Legământ, Vechiul Legământ a fost abolit. În momentul în care Isus vine ca Mare Preot, El nu este doar Mare Preot, ci El este și jertfă.
O teologie biblică a învierii din morți
Credința noastră, slujirea noastră, implicarea noastră, fermitatea noastră, absolut tot ceea ce facem are la bază învierea lui Isus. Trebuie să crezi lucrul acesta și crezi lucrul acesta dacă crezi cu tărie că într-o bună zi tu vei învia din morți. Dacă nu crezi că vei învia din morți, înseamnă că Hristos nu a înviat. Foarte simplu. Învierea lui Isus nu este doar un eveniment istoric. Este aspectul care poate deveni cel mai personal și mai dulce în viața oricărui om. Nimic nu aduce nădejde în viața unui om decât această încredere în moartea și în învierea lui Isus. Omul nu are altă speranță pentru ceea ce o să se întâmple dincolo.
Între procese – Matei 26-27
Pilat a crezut că apa spală sângele. Ceea ce nu a înțeles el este că doar sângele spală sângele. Doar sângele lui Hristos spală vinovăția de pe mâinile noastre. Inocența care protestează nu salvează pe nimeni. Însă inocența care salvează este cea a lui Hristos.
Trădat și părăsit – Matei 26:1-56
Ai fost vreodată trădat și părăsit? Nu știm când vom fi părăsiți sau trădați, însă Isus știa lucrul acesta și știa cine Îl va trăda. Ce te supără pe tine încât să ajungi să-L trădezi pe Isus? Când dai bir cu fugiții? Cum te închini Domnului? Te bucuri de paharul binecuvântării sau ești sub mânia lui Dumnezeu? Isus a putut să țină în mână paharul binecuvântării pentru că urma să bea paharul mâniei lui Dumnezeu.
Așteptându-L pe Domnul care întârzie să vină – Matei 24:45-25:46
Biserica trebuie să pregătească ucenici care sunt pregătiți pentru o lungă întârziere a venirii Domnului! În ce fel ne pregătim noi de venirea Domnului? Fiind administratori responsabili ai harului lui Dumnezeu! Prin slujirea altora dovedim o precupare permanentă de venirea Domnului și Împăratului nostru!
Semnul venirii Domnului – Matei 24:29-44
Noul Testament își concentrează atenția asupra revenirii lui Isus. Este o tema grea, dificilă, însă aceasta nu înseamnă că nu trebuie să vorbim despre venirea Domnului și, mai mult, să anticipăm ziua V. Iar anticiparea aceasta este un antrenament zilnic, nu doar un moment al închinării și părtășiei noastre împreună.
Venirea iminentă a lui Isus – Durerile nașterii
Cât de iminentă este a doua venire a lui Isus? Când se va întâmpla? Care vor fi semnele acestei veniri și ale sfârșitului veacurilor?
Similitudini între liderii religioși din vremea lui Isus și cei ai vremurilor noastre
Mesajul cărții lui Matei este pentru biserică, nu pentru farisei. Noi trebuie să învățăm din lucrurile spuse despre ei. Isus atacă natura religiei false. Dacă în predica de pe munte credinciosul este învățat ce să facă, în acest pasaj credinciosul este învățat ce să nu facă. Ce fel de creștinism avem noi? E asemănător cu cel al fariseilor sau este diferit?
Isus în dialog cu liderii religioși ai vremii – Matei 22:15-46
Ce dai pentru slujba ta, pentru progresul tău în carieră? Cât dai pentru Domnul (meditație, închinare, inimă)? Modul în care Îl iubești pe Dumnezeu se vede în dragostea pe care o arăți celor din jur. Nu poți să spui că Îl iubești pe Dumnezeu dacă nu-l iubești pe aproapele tău. Devoțiunea zilnică în Cuvânt și părtășia cu frații și surorile sunt cea mai importantă parte din viața unui credincios; sunt pregătirea pentru celeilalte lucruri.
Minunea bucuriei
În câteva minute poți parcurge cu ușurință cuvintele profetului Habacuc și tot în câteva minute poți sări mai departe în lecturare tot la fel de indiferent și rece. Însă ultimele trei versete ale acestei scrisori par la primă vedere iritant de irealiste. Cum poate cineva să se bucure fără cele necesare vieții cotidiene? Ce alt moment mai potrivit ca acesta pentru a-ți etala neîncrederea ta în Dumnezeu, ca să nu zicem vocile agnostice ale ființei tale răzvrătite!
Chemarea la nunta Fiului de Împărat – Matei 21:33-22:14
Ce fel de credință avem noi? Ce fel de creștinism avem? Unul nominal, formal? Suntem creștini doar la nivelul vorbelor? Niciunul dintre noi nu este vrednic să stea la nunta Fiului lui Dumnezeu. Hristos e singurul vrednic, iar neprihănirea Lui este haina de nuntă. Dacă doar afirmi că-L ai pe Isus, dar nu ai chipul Lui, atunci te înșeli singur; la nuntă vom merge doar dacă chipul lui Isus este în noi. Aduce credința ta o transformare în chipul lui Isus? Cum îți verifici credința și creștinismul pe care le ai?