Nicu Sotir
Nicu Sotir este plantatorul Bisericii Logos București, unde a slujit ca prezbiter între 2015-2021. De asemenea, a slujit ca prezbiter la Biserica M28 București până în 2024. Nicu este autorul cărții Solus Deus. Ordo Salutis în gândirea reformată. Este căsătorit cu Marta și au trei copii minunați.
Isus Domnul, Regele care va veni
Noi avem impresia că prin felul nostru de trai, prin evlavia noastră, Îl facem pe Isus să stăpânească. Însă El stăpânește fără niciun fel de intervenție umană. El nu are nevoie de noi ca să fie Stăpân.
Leul din Iuda, Regele care va veni
Oamenii nu pot în niciun fel să determine hotărârile lui Dumnezeu. Hotărârile lui Dumnezeu sunt hotărâri pe care El le ia și El este în control tocmai pentru că El are controlul absolut al istoriei. Leul deține controlul absolut al istoriei și al vieții tale.
Sămânța, Regele care va veni
Voi începe în dimineața aceasta cu o întrebare la care probabil că nu vă așteptați sau nu o anticipați absolut deloc: Ați fost vreodată îndrăgostiți? Unii zâmbiți, alții nu știți ce să faceți. Nu știu dacă ați fost îndrăgostiți, însă dacă nu ați fost să știți că e un sentiment cu totul aparte. Sunt niște emoții intense pe care le trăiești tot timpul, care străbat pieptul, stomacul, întreaga ființă, ori de câte ori trebuie să îți iei la revedere de exemplu de la cel iubit. Niște emoții pe care nu le trăiești altfel. Însă anticiparea că în câteva zile sau […]
Regele care va veni
În perioada aceasta a anului, ne vom opri și vom medita la Regele care va veni. El a venit, însă noi, preaiubiții Lui, încă o dată suntem nerăbdători să Îl vedem.
Credința care se închină
Dumnezeu încearcă inimile noastre, nu pentru că nu ar ști ce este acolo, ci pentru a ne ajuta pe noi să vedem ce este acolo.
Credința care l-a animat pe Avraam
Avraam nu a primit pe tot parcursul vieții lui promisiunea fizică a țării. Pentru că realitatea lucrurilor stătea în altceva, într-o cetate cerească.
Trei oameni acceptați de Dumnezeu
Ceea ce face diferența cu privire la închinarea omului este inima nouă, iar credința este tocmai efectul unei astfel de inimi noi. Pentru că sunt foarte mulți oameni care se închină, care se duc la închinare... Însă dacă nu au o inimă nouă, închinarea aceea este egală cu zero. Poți să te duci și să pupi toate moaștele din lume, închinarea aia e egală cu zero... Sunt foarte mulți oameni în mișcarea evanghelică, din păcate, care cred că mersul acesta la biserică, că ai crescut așa de mic, că citești Biblia, că faci chestia aia, că te-ai botezat chiar... Dacă nu ai o inimă nouă, dacă nu este o inimă nouă în tine, atunci faci degeaba toate lucrurile alea! Iar credința este efectul inimii noi! Nu poți să vorbești despre credință, o credință reală, autentică, dacă nu ai o inimă nouă. Credința vine prin regenerarea pe care Duhul lui Dumnezeu o produce în noi. El trebuie să ne schimbe dispoziția noastră rea într-o dispoziție bună pentru ca astfel să putem să credem și să ne pocăim. Credința este efectul regenerării.
Despre Credință
Din păcate, sunt mulți credincioși care au speranță mai mult la viața de dincolo decât la viața de acum. Ceea ce e trist, pentru că relația noastră cu Dumnezeu nu ar trebui să se reflecte doar în lumea de dincolo - așteptăm lumea de dincolo și atunci există bucurie și există hedonism creștin și atunci o să mă bucur de El... Nu, lucrurile nu stau așa. Noi trebuie să învățăm și să ne disciplinăm ca și credincioși că astăzi este ziua în care trebuie să mă bucur de Domnul. Pentru ziua de mâine trebuie să am multă speranță și multă încredere în promisiunile lui Dumnezeu.
Avertizări și încurajări pentru cei care iau parte la comunitatea casei lui Dumnezeu
În momentul în care un necredincios vine în contextul bisericii, experimentează o eliberare de lume. Iese din lume și harul lui Dumnezeu lucrează în el și experimentează o curățire. Însă faptul că se întâmplă lucrul acesta, așa cum s-a întâmplat și cu Israel, nu înseamnă că au și intrat în țara promisă. Și tot așa sunt unii care vin în bisericile evanghelice de astăzi și nu cred în Isus Cristos ca Domn!
Avizat de Isus
Noi nu putem să stăm înaintea lui Dumnezeu decât în felul acesta și trebuie să ne intre bine în cap: Noi nu putem să stăm în prezența lui Dumnezeu decât prin Isus!
Isus rezolvă problemele vechiului legământ
Tocmai pentru că jertfele aduse în vechiul legământ nu puteau îndepărta păcatul, conștiința rămânea vinovată, iar anual, ceea ce trebuia să fie o sărbătoare aducea aminte de fapt de problema păcatului, care nu putea fi iertat. Nici nu pot să nu mă gândesc la contrastul pe care-l trăim noi astăzi ori de câte ori stăm la cina Domnului, așa cum spuneam. Păcatul a fost iertat; celebrăm această mântuire care este perfectă.
Necesitatea unei jertfe reale
Gândiți-vă la faptul că atunci când Isus ratifică legământul acesta tu nu trebuie să mori, nu trebuie să participi în niciun fel cu absolut nimic - să aduci nu știu ce lucruri ca să poți participa în legământul acesta - ci realmente beneficiezi de el. Este un mare har care ți s-a făcut. Dar, dragilor, o persoană a trebui să moară ca noi să beneficiem de toate lucrurile acestea. Și nu orice persoană: Creatorul! Cel care ne-a creat. Isus este Creatorul, este Cel care ne-a creat, și El a trebuit să moară ca noi să avem parte de lucrurile acestea. Nu le luați cu ușurință! Bucurați-vă de ele și fiți recunoscători pentru ele în fiecare zi, gândiți-vă și meditați la ele!