Florin Mereuță
Florin Mereuță a fost prezbiter al Bisericii Logos București în perioada 2015-2021. Este un om pasionat de gloria lui Dumnezeu și gata să slujească pe cei din jur.
Dragostea pentru Dumnezeu și aproapele
Dragostea lui Dumnezeu pentru noi este cauza, iar dragostea noastră pentru El și pentru aproapele este efectul. Nu omul este cel care L-a determinat pe Dumnezeu să-l iubească. Sensul este întotdeauna dinspre Dumnezeu spre om. Dumnezeu este Cel care inițiază; fără intervenția Lui este întuneric beznă. Universul acesta funcționează fără să ne întrebe pe noi. Inima noastră bate, pentru că Dumnezeu este Cel care o face să bată. Sunt atât de multe moduri prin care ne putem arăta dragostea pentru frații și surorile noastre! Dar în primul rând trebuie să avem o inimă transformată și să înțelegem tot mai mult dragostea care ne-a fost arătată de Dumnezeu. Fără o cunoaștere a lui Dumnezeu, nu va putea exista dragoste de frați.
Cel născut din Dumnezeu vine la lumină
Vă aduceți aminte de o situație în care ați greșit față de cineva și vă doreați cu ardoare să se termine totul cu bine? Vă aduceți aminte curajul de care ați avut nevoie de a da ochii cu acea persoană? Sau frământarea prin care ați trecut la gândul că nu știați cum va reacționa persoana respectivă la cererea voastră de iertare? Și ce bucurie și ușurare au urmat după ce persoana față de care greșisem ne-a spus că ne iartă? Promisiunea iertării lui Dumnezeu Ne este tuturor arhicunoscut un verset din 1 Ioan 1:9, verset care conține una dintre cele […]
Încrederea în Dumnezeu în mijlocul nedreptății oamenilor
Dumnezeu a fost dintotdeauna, este și va fi veșnic în control. Cel rău, prin răutatea lui, nu face decât să contribuie la împlinirea planurilor lui Dumnezeu.
Mielul lui Dumnezeu, Regele care va veni
Leul din Iuda este singurul care are autoritatea și controlul asupra istoriei. Cum a învins El asupra puterii întunericului și a păcatului? Leul a ieșit victorios prin tactica mielului.
Pe ce te bazezi pentru îndreptățire?
Un semn al unei vieți transformate și al faptului că ai înțeles evanghelia este o viață în continuă transformare.
Nașterea din nou este lucrarea lui Dumnezeu
Deși meritam mânie, Dumnezeu ne-a arătat bunătatea Sa și dragostea Lui de oameni, independent de vreun merit al nostru. Nu are sens să vorbești despre bunătatea lui Dumnezeu dacă nu vorbești despre răutatea și depravarea omului. Atât de mulți oameni în bisericile noastre sunt atât de penibili atunci când vorbesc despre mântuire. Ei spun așa: „Omul, da, este rău. Dar știi, până la urmă nu este chiar așa de rău, pentru că ajunge să îl caute pe Dumnezeu.” Să fim însă foarte atenți pentru că nu acesta este limbajul biblic, fie că ne place nouă sau nu.
Har pentru un om mândru
Noi, oamenii, în ceea ce privește viața spirituală, avem o dorință înnăscută de a merita ceea ce vrem sa primim. Am fi dispuși sa facem cel mai greu lucru, dar nu să credem.
Iertați de o datorie imensă!
A ierta nu înseamnă a minimaliza greșeala celeilalte persoane sau a o scuza. Iertarea pe care stăpânul i-a arătat-o sclavului l-a costa enorm. Iertarea pe care ne-a oferit-o nouă Stăpânul cel Ceresc L-a costat viața preaiubitului Său Fiu, tot ceea ce Tatăl avea mai de preț. A ierta pe cel care ți-a greșit te costă nu doar valoarea lucrului pe care nu-l mai poți recupera, ci și faptul că renunți să-ți mai faci tu dreptate.
Epistola către Filipeni – Privire de ansamblu
„Se spune de foarte multe ori că această carte către Filipeni are ca temă bucuria, însă părerea mea este că bucuria izvorăște din alte valori și din alte lucruri despre care apostolul Pavel vorbește. De exemplu, bucuria nu poate să stea împreună cu legalismul, lucru despre care apostolul vorbește în capitolul 3. Bucuria nu poate să stea alături de atitudini de invidie și de spirit de competiție și de căutare doar a foloaselor tale, iar lucrul acesta este abordat în toată cartea și cred că este una din temele principale ale cărții. Se găsește lucrul aceasta în capitolul 1; apoi în capitolul 2 se vorbește de atitudinea pe care Domnul Isus a avut-o și a fost diferită de aceasta atitudine, după care vorbește spre sfârșitul capitolului 2 despre Timotei și Epafrodit, care de asemenea au dat dovadă de o altfel de atitudine. În capitolul 3 vorbește despre adevărata dreptate care vine din Hristos și pe baza înțelegerii acestui lucru vine și bucuria. Capitolul 4 se încheie cu o trecere în revistă a colaborării în lucrare dintre biserica din Filipi și apostolul Pavel, și se vede izvorând și de acolo bucurie.” (Florin Mereuță, 5 martie 2017)
Meditarea la Evanghelie aduce transformare și bucurie
În cartea Filipeni se repetă de multe ori cuvântul „bucurie”. Însă bucuria nu este scopul final pe care apostolul Pavel îl are în vedere, ci bucuria izvorăște din ceva mai profund. Ea este un efect al lucrurilor despre care vorbește apostolul Pavel. Să fim atenți la lucrurile la care medităm. Și acest spirit de competiție, această ambiție egoistă și această îngâmfare vin tot din lucrurile la care medităm. Când ne comparăm, când gândim că celălalt face mai bine și că trebuie să câștig și eu înaintea celuilalt, aceasta nu e o atitudine corectă. Trebuie să fim așa cum suntem noi și în felul în care Dumnezeu lucrează în viața noastră, nu trebuie să impresionez pe nimeni. Nimeni nu cade deodată. Nu auzi despre cineva că a căzut în nu știu ce păcat și s-a întâmplat peste noapte. Nu s-a întâmplat peste noapte. A meditat la anumite lucruri, și-a hrănit mintea cu anumite lucruri, a permis anumite gânduri. Căderea este rezultatul lucrurilor la care am meditat, credințelor pe care le-am avut. Persoana respectivă era de mult gata să cadă, iar faptul că nu a căzut mai devreme nu a fost pentru că avea o motivație corectă sau gândurile corecte.
