Lună: aprilie 2018
Doi oameni, două destine
Pavel clarifică lucrurile și arată clar că era păcat în lume înainte de venirea Legii. Nu era ca și cum doar Legea a adus păcatul. Nu! Era păcat în lume. Că nu era ținut în socoteală sau contabilizat, asta e cu totul altceva. Dacă nu se poate vorbi despre abatere independent de Lege, ar părea atunci pentru unii că aceștia nu mureau datorită păcatului lor personal, din moment ce nu exista lege. Însă Pavel argumentează că domnia morții peste toți oamenii, peste toate generațiile, demonstrează că păcatul a existat inclusiv în acea perioadă. Chiar dacă păcatul lor era diferit de păcatul lui Adam, care în mod clar încălca o poruncă, totuși și ei erau păcătoși, pentru că erau morți. Legea este bună și sfântă; problema este domnia morții, care stăpânește peste noi - moartea și păcatul. Gravitatea păcatului este mărită atunci când legea descoperită a lui Dumnezeu este disprețuită. Legea a fost dată Israelului ca să se înmulțească greșeala, păcatul să devină mai grav. Dar de ce voia Dumnezeu să arate mai tare gravitatea păcatului, dacă păcatul oricum era păcat și oricum era grav, pentru că era împotriva lui Dumnezeu? De ce voia să se vadă mai profund această gravitate? Pentru ca acolo unde s-a înmulțit păcatul, în sensul în care s-a văzut gravitatea păcatului mai profund, harul să strălucească mai bine. Pentru ca, așa cum păcatul a domnit prin moarte, tot astfel să domnească și harul lui Dumnezeu, ducând la viața veșnică prin Isus Cristos, Domnul nostru. Modul în care Dumnezeu a lucrat se vede atât de frumos și atât de frumos strălucește crucea lui Cristos și harul pe care El ni l-a dat.
O veste bună pentru un orb
Bartimeu nu a avut nevoie să i se spună cum să-I ceară lui Isus ajutorul. El a avut nevoie să știe doar că Isus este aproape și că îl cheamă la El. Nu a fost nevoie de o „rugăciune a păcătosului” pentru Bartimeu, pentru că el era conștient de condiția lui și știa că Cristos este în stare să-l salveze. Așa că, frați și surori, strigați voi în mod regulat către Dumnezeu pentru harul și mila Sa? Stați voi împreună cu alții care vă vestesc Evanghelia? Și aveți obiceiul să vă predicați vouă înșivă Evanghelia? În viața obișnuită de zi cu zi, vă satisface Evanghelia sufletul? Când treceți prin încercările grele din viață, vă dă speranța Evangheliei lui Cristos putere să le depășiți? În mijlocul bucuriilor din viață, vedeți cum acestea sunt limitate, însă Evanghelia vă duce mai departe?
Viața în Împărăția lui Isus
Credincioșii au murit față de păcat prin faptul că au murit împreună cu Cristos în moartea Lui istorică, pe cruce. De aceea, pentru noi Evanghelia istorică, crucea aceea istorică este atât de importantă și luptăm pentru ea. Pentru că momentul acela este foarte important. Dacă momentul acela (1 Corinteni 15) ar pica, înseamnă că toată experiența noastră spirituală ar pica de asemenea. În momentul în care cineva este îndreptățit, moare împreună cu Cristos pe cruce. Sau moare în moartea lui Cristos. Și pentru că se întâmplă lucrul acesta, omul cel vechi moare față de păcat. Și când moare față de păcat, devine sclavul lui Isus, pentru că face parte dintr-un domeniu nou, din această împărăție a lui Isus, în care nu mai ești sclavul păcatului, ci ești sclavul lui Isus. Trebuie să existe un împărat și Împăratul este Isus - ești sclavul Lui. Realitatea faptului că noi am ieșit din această zonă a păcatului se datorează faptului că Isus a înviat, și în învierea Lui vedem această moarte a Lui față de păcat. Puterea care l-a înviat pe Isus Cristos din morți este puterea care lucrează în noi. Și dacă puterea aceea lucrează în noi, cu siguranță nu putem să trăim vieți care sunt caracterizate de un stil de viață păcătos.
Eliberați de neputința legii
Orice fel de lege, dacă te plasezi sub ea, fără a înțelege că ești dependent de Duhul lui Dumnezeu, eșuezi. La urma urmei, pe Pavel nici nu-l interesează despre ce lege vorbește. Orice lege a lui Dumnezeu despre care vorbește: acea poruncă pe care i-o dă lui Adam, o lege pe care Dumnezeu a scris-o în conștiința omului, legea mozaică... Fie că vorbești despre o nouă lege, a noului legământ (pe care o numim legea lui Hristos)... Orice fel de lege, dacă te plasezi sub ea, fără a înțelege că ești dependent de Duhul lui Dumnezeu, eșuezi.