Dragostea lui Dumnezeu
Manifestarea dragostei, semnul nașterii din nou
Dragostea lui Dumnezeu a venit în inimile noastre prin Duhul care ne-a fost dat. Adică noi putem iubi, noi putem crede în Dumnezeu, ne putem iubi unii pe alții pentru că Duhul lui Dumnezeu locuiește în inimile noastre. Și acest Duh e garanția pe care Dumnezeu a pus-o în inimile noastre că suntem copii ai lui Dumnezeu. Este acest Duh care ne face să strigăm „Tată!”, este acest Duh al înfierii, acest Duh care ne plasează în familia credinței, acest Duh care ne îndeamnă la a ne maturiza în dragostea noastră pentru aproapele și în a crede în Fiul lui Dumnezeu.
Dumnezeu este dragoste (a 2-a parte)
Adesea când studiem Scriptura suntem foarte tehnici și sistematici în observații; dovada faptului că suntem limitați și gândim în părți și categorii. Ce trebuie însă să urmărim este să păstrăm umilință, reverență față de Dumnezeu și aliniere biblică. Este foarte ușor să cazi strâmb în oricare dintre cele trei sfere. În acest al doilea articol […]
Dumnezeu este dragoste (prima parte)
De-a lungul timpului mulți s-au odihnit la gândul că Dumnezeu este dragoste și că în El este iertare deplină. Fapt adevărat! Cu toate acestea, oamenii au uitat de celelalte manifestări divine ca și cum ele toate ar fi capitulat înaintea acesteia (concept proclamat cu agresivitate de teologia liberală).
Comunitatea dragostei
Cum te-ai comporta față de cei din jurul tău dacă ai ști că beneficiezi de o poziție privilegiată în societate? Dacă ai ști că ai relații la cel mai înalt nivel și acces la resurse materiale bogate și la putere? Despre mulți împărați din istorie știm că au ajuns să nu se mai considere ca făcând parte dintre oameni, ci se vedeau deja zei. Dragostea lui Dumnezeu găsește plăcere în a se dărui pe sine din abundență către ceilalți. Dragostea lui Dumnezeu nu este egoistă, nu se gândește cum poate să fie El slujit (deși era Domnul), nu se concentrează pe Sine și spre nevoile Sale.
Dumnezeu, căutătorul de păcătoși
Această pildă ne oferă câteva caracteristici ale lui Dumnezeu, care caută păcătoșii. Dumnezeu e activ. Când credem că luptăm de unii singuri cu giganții și nu vedem rod, să ne aducem că este Unul în orașul nostru care caută păcătoșii. Pasajul acesta ar trebui să ne dea multă răbdare.
Dragostea pentru Dumnezeu și aproapele
Dragostea lui Dumnezeu pentru noi este cauza, iar dragostea noastră pentru El și pentru aproapele este efectul. Nu omul este cel care L-a determinat pe Dumnezeu să-l iubească. Sensul este întotdeauna dinspre Dumnezeu spre om. Dumnezeu este Cel care inițiază; fără intervenția Lui este întuneric beznă. Universul acesta funcționează fără să ne întrebe pe noi. Inima noastră bate, pentru că Dumnezeu este Cel care o face să bată. Sunt atât de multe moduri prin care ne putem arăta dragostea pentru frații și surorile noastre! Dar în primul rând trebuie să avem o inimă transformată și să înțelegem tot mai mult dragostea care ne-a fost arătată de Dumnezeu. Fără o cunoaștere a lui Dumnezeu, nu va putea exista dragoste de frați.
Anturaje bune vs. anturaje rele
Dragilor, dacă astăzi înțelegem corect Evanghelia, trebuie să înțelegem că niciunul dintre noi nu merită să fie iubit. Asta e divin. Să iubești pe cineva nu pentru că te-a atras s-o faci, ci tocmai pentru că vrei să-i arăți o atitudine pe care ți-a arătat-o și ție Isus. Niciunul dintre noi nu a meritat și nu vom merita să fim iubiți. Asta este frumusețea Evangheliei. Suntem așa de depravați și atât de răi că nu am merita decât condamnare veșnică toți dintre noi – iadul. Și cu toate acestea ni s-a făcut parte și ochii noștri au văzut o dragoste care este de nedescris: dragostea lui Isus. În felul acesta trebuie să iubești pe cei din jurul tău. Dacă astăzi spui că înțelegi Evanghelia și dacă astăzi spui că înțelegi adevărul, atitudinea aceasta trebuie s-o ai pentru cei care sunt în jurul tău. Greșesc ei? Păcătuiesc ei? Foarte mult! La fel cum o faci și tu. Dar tu nu îi iubești pentru că te-atrage ceva din ei să-i iubești și pentru că se poartă cu tine în nu știu ce fel, ci îi iubești pentru că Hristos te-a iubit și în felul acesta arăți că înțelegi Evanghelia. Acesta este cel mai mare secret. [...] Evanghelia este să iubești necondiționat.
Dragostea precede jertfa
Când nu înțelegi cu adevărat ispășirea, ai cele mai mari șanse să nu înțelegi deloc sau prea puțin ce înseamnă Evanghelia. [...] Dacă jertfa lui Isus nu a fost eficientă în momentul consumării ei, atunci înseamnă că nici Noul Legământ nu este în vigoare și nici Legea Mozaică de fapt nu a fost împlinită. Dacă Legea a fost împlinită, iar astăzi trăim sub un Nou Legământ, atunci înseamnă că El i-a desăvârșit pe cei care erau puși deoparte în momentul ispășirii. [...] Noi suntem iubiți pentru că așa a ales El. Și pentru că eram iubiții Lui, Isus a plătit pentru noi. El ne-a iubit înainte să trimită pe Isus. Iubirea precede jertfa. Când te gândești la aspectul acesta, e colosal. Noi eram aleșii lui Dumnezeu, dar eram răzvrătiți împotriva lui Dumnezeu; și cu toate acestea Dumnezeu ne iubea. Și nu ne iubește în niciun mod diferit astăzi față de cum ne iubea atunci. Pentru că dacă ne-ar iubi diferit astăzi față de cum ne iubea atunci, înseamnă că Dumnezeu se schimbă – iar Dumnezeu e neschimbabil. Ce s-a transformat este relația dintre El și noi. Asta a suferit o schimbare. Nu a suferit o schimbare Dumnezeu în modul în care iubește. Dacă spui asta, dragostea este un atribut al lui Dumnezeu – înseamnă că Dumnezeu este schimbabil. De aceea este important să centrăm toată teologia noastră în Dumnezeu, în atributele lui Dumnezeu, în cum este Dumnezeu. Deși noi eram cu toții răzvrătiți, Dumnezeu ne iubea. Fundamentul dragostei lui Dumnezeu este alegerea Lui. Este hotărârea Lui de a te iubi – și asta înseamnă har. Eu nu am făcut absolut nimic pentru ca Dumnezeu să mă iubească. Fundamentul dragostei lui Dumnezeu este alegerea Lui. Dacă te îndoiești de dragostea lui Dumnezeu, crede că Isus S-a adus ca jertfă ca să te împace cu Dumnezeu și să-ți aducă iertare pentru păcatele tale. Astăzi pocăiește-te și crede în Evanghelie.