De ce nu faci ceea ce trebuie să faci?
Spre deosebire de iudeizatori, Pavel nu se înalță pe sine, ci Îl înalță pe Hristos, crucea Lui fiind motivația vieții și slujirii apostolului. Aceia care sunt dedicați legii se laudă cu ceea ce ei au realizat și cu faptele lor bune - deși nu au ascultat legea. Aceia care se laudă cu crucea își pun toată încrederea în ceea ce Hristos a făcut pentru ei și recunosc că mântuirea este în întregime a Domnului. Crucea este cea care face diferența. De ce este importantă crucea? Pentru că ea introduce o nouă creație. Vechea creație nu mai stăpânește peste cei care au fost eliberați de cruce. Cei care se laudă cu crucea înțeleg că legea nu aduce dreptate. Crucea omoară vechea persoană și introduce o nouă creație. Galateni 2:21 - Faptul că nu mai suntem sub lege, faptul că există o nouă creație, înseamnă că Hristos a murit și a murit având succes - nu a murit degeaba. Blestemul Legii a fost înlăturat atunci când Hristos, pe cruce, a luat asupra Lui blestemul (Galateni 3:13). De aceea, cei care se laudă cu crucea se bucură de această libertate față de elementele lumii și față de Lege (Galateni 4:3-5).
Liber față de Lege
Trebuie să fim atenți! Modul în care citim Biblia este foarte important! Nu citim uitându-ne dinspre Vechiul Testament înspre Noul Testament, ci uitându-ne dinspre Noul Testament, dinspre cruce, uitându-ne înapoi. E important lucrul acesta. Pentru că, dacă o facem invers, nu o să fim în niciun fel deosebiți de credincioșii Vechiului Testament. Și de aceea trăim fără speranță și fără bucurie. Să ne bucurăm de libertatea pe care o avem în Evanghelie. Să nu ne întoarcem în sclavie. Să prețuim aceste adevăruri, să le spunem și altora. Să ne folosim de ele pentru a discerne și pentru a distinge învățătura falsă. Să fim plini de dragoste față de cei care sunt familia noastră spirituală, să fim plini de răbdare, de dragoste în modul în care trăim aceste adevăruri profund eliberatoare.
Efectele sau binecuvântările adevăratei Evanghelii
Astăzi, pentru că Îl cunoaștem pe Hristos, să ne bucurăm de libertatea pe care o avem în Duhul lui Dumneezeu. Să nu ne întoarcem la Lege, pentru că Legea ne va robi, ne va stăpâni, ne va subjuga. Să ne bucurăm că suntem parte a adevăratului popor al lui Dumnezeu, nu unul fizic, care în permanență eșua, ci parte a celui spiritual, care crește, prin har. Să ne bucurăm că suntem fii, moștenitori, că nu mai trăim precum sclavii, ci că suntem declarați liberi. Și astăzi, pentru că Îl cunoaștem pe Hristos, să nu ne mai întoarcem la principiile începătoare ale lumii, la basme, la lege, la orice care ne îndepărtează de crucea lui Hristos.
Legea și Evanghelia predicată de Pavel
Diferența majoră dintre Lege și Evanghelie este următoarea: Legea spune „Fă așa!” Evanghelia ne spune „Hristos a făcut deja totul!” Legea cere fapte și realizări; Evanghelia cere credință în ceea ce Isus a făcut și a realizat deja. Legea ne arată liste întregi de lucruri pe care trebuie să le facem și ne lasă neajutorați înaintea acestor liste, pe când Evanghelia ne oferă promisiuni și cere să credem. Legea cere putință; Evanghelia cere neputință!
Evanghelia are ultimul cuvânt
Cum îți definești tu Evanghelia pe care o crezi, pe care o aperi, pe care o predici? Te are în centrul atenției pe tine, faptele tale, sau strălucește Hristos, crucea Lui și credința pe care El ți-o dă? Motivul pentru care ar trebui să luptăm, să trăim, să murim este această Evanghelie. Dar, mai întâi de toate, asigurați-vă că este adevărata Evanghelie. E important lucrul acesta. Să nu ne amăgim singuri, luptând doar pentru o bunătate și pentru moralitatea noastră, pentru o neprihănire și o acceptare înaintea lui Dumnezeu, când, de fapt, nu asta e Evanghelia. Evanghelia este Hristos, care a murit; dreptatea Lui, trecută în dreptul meu. Încercările mele se duc, se risipesc, pentru că niciodată n-aș putea găsi favoare înaintea lui Dumnezeu. Doar Hristos - Crucea Lui este singurul lucru care ar trebui să strălucească.
Evanghelia harului predicată și confirmată de Pavel
În momentul în care părerea și opinia oamenilor contează mai mult decât ceea ce spune Dumnezeu, ceea ce facem este să devenim sclavii lor. Și nu numai sclavii lor, dar și sclavii mesajului lor, de asemenea. Pentru că, în practică, noi ne supunem lucrurilor pe care ei le cer. În momentul în care harul lui Dumnezeu îți deschide ochii cu privire la aspectele acestea, nu poți să te mai întorci înapoi. Pentru că în momentul în care te întorci înapoi, la mesajul acela diluat și la principiile acelea greșite, nebiblice, te întorci înapoi în robie. Atunci când legea devine o cerință pentru mântuire, nu eliberează oamenii de sub păcat, ci îi plasează sub stăpânirea acestuia. Să te întorci la lege înseamnă să-ți pui din nou jugul sclaviei.
Adevărata Evanghelie de la Dumnezeu în contrast cu invențiile omului
Credem că teologia nu are nimic de-a face cu practica? Ne înșelăm amarnic. Când Biblia vorbește fie despre o deviere teologică, fie despre o negare teologică, le leagă întotdeauna cu experiența sau trăirea. Teologia și relațiile, dogma creștină și viața creștină, teoria și practica sunt inseparabile. Atunci când există o deviere teologică, există și una relațională. Când cineva nu reușește teoretic să pună lucrurile împreună (și vorbim aici despre crezuri și dogme, despre credințe), atunci va avea mari probleme în a-și pune viața împreună. Tu te încrezi și te bazezi pe adevărata Evanghelie? Este Hristos esența tuturor lucrurilor? Înțelegi tu că Moise ne-a condus înspre Isus, într-adevăr, dar ca să trăim doar prin Isus? Atunci când înțelegem că neprihănirea noastră este doar în Hristos, nu vom mai fi păcăliți de un astfel de mesaj.
Crucea, lauda credinciosului
Hristos a venit ca să mântuiască tot ce era pierdut. Și aceasta este frumusețea Evangheliei. Frumusețea Evangheliei pe care ne-o redă Pavel foarte bine în scrierea aceasta și nu numai în scrierea aceasta. El spunea cu altă ocazie: „Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca să facă de rușine pe cele tari. Iar voi, datorită Lui, sunteți în Hristos Isus, care a devenit pentru noi dreptate, sfințire și răscumpărare, pentru ca, așa cum este scris, „Cel ce se laudă să se laude în Domnul.”. Acesta este mesajul central al scrierii lui Pavel către Galateni: Crucea, lauda credinciosului. [...] Harul nu se referă doar la favoarea aceasta nemeritată a lui Dumnezeu, ci de asemenea și la puterea aceasta de transformare. Harul este cel care ne mântuiește și harul este cel care ne transformă mai mult după chipul și asemănarea lui Isus. Iar pacea aceasta a lui Dumnezeu vine tocmai ca rezultat al harului Lui. Cu adevărat, harul și pacea sunt daruri ale lui Dumnezeu. Ele sunt oferite de Tatăl Domnului nostru Isus Hristos și această pace de care se bucură credincioșii Noului legământ este tocmai împlinirea profeției din Ezechiel 37:26. Noul legământ este un legământ de pace, pentru că este un legământ al harului. Și trebuie să ne bucurăm de asta. [...] Harul și pacea izvorăsc din crucea lui Isus, care a suferit în locul credincioșilor, ca să primească iertarea păcatelor. Și acesta este adevărul pe care trebuie să și-l reamintească cei din Galatia și atunci când o să facă lucrul acesta nu vor mai fi atrași de circumcizie și de celelalte lucruri. În momentul în care uiți de crucea lui Isus, orice ispită este foarte mare, orice încercare e aproape imposibil de depășit. Avem probleme în viața noastră spirituală de cele mai multe ori tocmai pentru că uităm de crucea lui Isus. Avem probleme cu noi înșine de foarte multe ori tocmai pentru că uităm că am fost iertați prin crucea lui Isus. Vă dați seama, dacă în fiecare zi am celebra și ne-am aduce aminte și am sărbători și ne-am bucura de crucea lui Isus și de Evanghelie, cum ar fi viețile noastre? Libertatea în care am trăi, modul în care ne-am bucura de prezența Duhului Sfânt... Cum ar arăta bisericile evanghelice dacă mai mulți oameni ar trăi în felul acesta!?!