Matei 2

Matei face un lucru extraordinar la sfârșitul celui de-al doilea capitol din evanghelia sa. Redă o istorie bizară și dramatică a copilului Isus, folosindu-se de o paralelă neașteptată: poporul Vechiului Legământ - Israel. Așa cum am mai zis într-un mesaj anterior, Israelul etnic era într-un exil, iar Matei redă istoria nașterii lui Isus în jurul acestei teme a exilului. Păcatul ne-a îndepărtat de Dumenzeu, iar Isus ne aduce acasă. Toate au luat cursuri neașteptate în relatarea lui Matei, iar motivul acestor demersuri este ca să se împlinească profețiile. Adică așa trebuia să se întâmple. Vechiul Testament prezice condiția umilă a lui Mesia și respingerea Sa de către popor. Venirea lui Isus nu doar a schimbat istoria, ci schimbă realitatea. Israelul fizic se mândrește cu lucrul acesta - și vine Isus, adevăratul Israel, și de acum cei care sunt copiii lui Dumnezeu, fiii lui Dumnezeu, devin poporul lui Dumnezeu... Prin naștere? Prin circumcizie? Prin sânge? Prin ce? Prin credință. Și nu mai este un demers fizic, ci este un demers spiritual. Isus schimbă toată această linie. Dar tuturor celor ce cred în El le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu. Asta scrie Scriptura: că pentru Dumnezeu poporul este cel spiritual, este prin credință. Avem un nou legământ; s-a rupt vechiul legământ. Toate acele demersuri fizice pe care Dumnezeu le-a făcut au fost doar niște umbre ale lucrurilor viitoare. Vreți Israel fizic? Mergeți la Israelul fizic. Eu vreau Israelul spiritual, care este Isus. Vreți sămânță fizică? Duceți-vă și circumcideți-vă, făceți-vă evrei. Eu vreau, așa cum zice Pavel, pe Cel care este Adevărata Sămânță (Galateni 4): Isus. Trebuie să vezi că Isus este Adevăratul Israel, adevăratul Fiu al lui Dumnezeu, este adevăratul moștenitor. El este Cel care poate să schimbe și viața ta. Cum? Prin credință. Tuturor celor ce cred în Numele Lui le-a dat dreptul să se facă fii, copii ai lui Dumnezeu.

Nicu Sotir