Galateni 3
Efectele sau binecuvântările adevăratei Evanghelii
Astăzi, pentru că Îl cunoaștem pe Hristos, să ne bucurăm de libertatea pe care o avem în Duhul lui Dumneezeu. Să nu ne întoarcem la Lege, pentru că Legea ne va robi, ne va stăpâni, ne va subjuga. Să ne bucurăm că suntem parte a adevăratului popor al lui Dumnezeu, nu unul fizic, care în permanență eșua, ci parte a celui spiritual, care crește, prin har. Să ne bucurăm că suntem fii, moștenitori, că nu mai trăim precum sclavii, ci că suntem declarați liberi. Și astăzi, pentru că Îl cunoaștem pe Hristos, să nu ne mai întoarcem la principiile începătoare ale lumii, la basme, la lege, la orice care ne îndepărtează de crucea lui Hristos.
Legea și Evanghelia predicată de Pavel
Diferența majoră dintre Lege și Evanghelie este următoarea: Legea spune „Fă așa!” Evanghelia ne spune „Hristos a făcut deja totul!” Legea cere fapte și realizări; Evanghelia cere credință în ceea ce Isus a făcut și a realizat deja. Legea ne arată liste întregi de lucruri pe care trebuie să le facem și ne lasă neajutorați înaintea acestor liste, pe când Evanghelia ne oferă promisiuni și cere să credem. Legea cere putință; Evanghelia cere neputință!
Agentul mântuirii
Omul nu are autocapacitatea de a-și vedea păcatul și vinovăția. Iar dacă nu poate să-și vadă păcatul, de ce s-ar pocăi și ar crede în jertfa lui Isus? Sau, dacă nu poate să-și vadă păcatul, cum poate să ajungă să creadă și să se pocăiască? Omul nu își dă jos piedica de la ochi de unul singur. De fapt, realitatea este că el nici nu realizează că are o piedică. El crede că așa e normal. Omul are nevoie de cineva din exterior pentru a o face, iar acel cineva este Duhul lui Dumnezeu. De-abia după aceea vorbim despre pocăință și credință. Dacă nu vezi aceste lucruri, înseamnă că perspectiva ta sau viziunea ta sau înțelegerea ta cu privire la cine este omul este greșită – nu este biblică.
Unicitatea morții lui Isus
În momentul în care Isus a venit ca Mare Preot, umbrele s-au dus. Moartea lui Isus a deschis un acces proaspăt către Dumnezeu și a anulat sistemul de jertfe al Vechiului Testament și preoția. Iar când acest lucru s-a întâmplat, când Isus a ratificat Noul Legământ, Vechiul Legământ a fost abolit. În momentul în care Isus vine ca Mare Preot, El nu este doar Mare Preot, ci El este și jertfă.
Hristos, odihna noastră deplină
La început de an, mulți dintre noi luăm hotărâri pentru noul an. Nu este nimic greșit în aceasta, atât timp cât ele nu devin un scop în sine și un mod prin care noi ne evaluăm progresul spiritual. Însă ceea ce ne împuternicește să stăm mai mult în Cuvânt, să ne rugăm mai mult, este lucrarea harului lui Dumnezeu. Plasarea noastră sub lege și sub strădania eforturilor noastre nu va duce decât la mai multă disperare. Avem nevoie de harul lui Dumnezeu atât în mântuire, cât și în continuarea noastră pe cale. Domnul Isus a venit să ne dea odihnă și să ne ia truda de a-I fi plăcuți Tatălui. Acest lucru nu ne scuză pentru a trăi ușuratic, ci ne motivează la o viață plăcută lui Dumnezeu.
