Filipeni 2
Imitându-L pe Cristos în smerenie
Pentru că Isus este singura Persoană care cu adevărat S-a smerit, este Singurul care a făcut lucrurile acestea, El este Singurul Căruia ar trebui să ne închinăm.
Smerindu-ne pentru Evanghelie
A evangheliza nu înseamnă numai să dai informații. Când oamenii primesc Evanghelia și se pocăiesc, de obicei Evanghelia este însoțită sau îmbrăcată de relație, de o relație personală cu persoana respectivă. Trebuie să ne comportăm ca Isus ca să atragem oameni la Isus. Să facem faptele bune ca Dumnezeu să vadă acele fapte bune și să dea glorie lui Dumnezeu. Și apoi, când cred în Evanghelie, că Isus a murit ca să facă ispășire pentru păcatele noastre, Tatăl le va face parte de unitatea noastră din biserică.
Epistola către Filipeni – Privire de ansamblu
„Se spune de foarte multe ori că această carte către Filipeni are ca temă bucuria, însă părerea mea este că bucuria izvorăște din alte valori și din alte lucruri despre care apostolul Pavel vorbește. De exemplu, bucuria nu poate să stea împreună cu legalismul, lucru despre care apostolul vorbește în capitolul 3. Bucuria nu poate să stea alături de atitudini de invidie și de spirit de competiție și de căutare doar a foloaselor tale, iar lucrul acesta este abordat în toată cartea și cred că este una din temele principale ale cărții. Se găsește lucrul aceasta în capitolul 1; apoi în capitolul 2 se vorbește de atitudinea pe care Domnul Isus a avut-o și a fost diferită de aceasta atitudine, după care vorbește spre sfârșitul capitolului 2 despre Timotei și Epafrodit, care de asemenea au dat dovadă de o altfel de atitudine. În capitolul 3 vorbește despre adevărata dreptate care vine din Hristos și pe baza înțelegerii acestui lucru vine și bucuria. Capitolul 4 se încheie cu o trecere în revistă a colaborării în lucrare dintre biserica din Filipi și apostolul Pavel, și se vede izvorând și de acolo bucurie.” (Florin Mereuță, 5 martie 2017)
Credincioșii sunt chemați să privească la Isus ca standard al conduitei lor (2)
„Unul din efectele mântuirii este acela că Dumnezeu ne eliberează voința de sub stăpânirea diavolului, care ne ținea captivi păcatului, dorințelor și poftelor firii pământești, eliberare care ne împuternicește acum să ne împotrivim felului nostru de viață din trecut, care era în opoziție cu Dumnezeu, și să trăim potrivit cu ceea ce ne-a fost arătat de Hristos ca fiind caracterul și felul de a fi al lui Dumnezeu. [...] Apostolul Pavel, după ce le vorbește filipenilor despre felul cum Domnul Isus S-a smerit, a fost ascultător, nu Și-a căutat propriile interese, se întoarce spre frați și îi îndeamnă să persevereze în umblarea lor cu Domnul. Cu alte cuvinte, îi îndeamnă, după ce le pune acest exemplu în față, să fie și ei în umblarea lor potrivit cu statutul pe care Hristos ni l-a arătat. [...] Noi, copiii Domnului, nu avem un model de trăire o lege căreia să i ne supunem, ci Domnul Isus este cel care ne-a arătat ce fel sunt cei care fac parte din noua creație a lui Dumnezeu.” (Florin Mereuță, 14 august 2016).
Credincioșii sunt chemați să privească la Isus ca standard al conduitei lor
Cine se uită la un sclav cu invidie? Mai degrabă îl disprețuiește și îl desconsideră. Și totuși în împărăția lui Dumnezeu lucrurile sunt cântărite diferit. „Căci Fiul Omului n-a venit ca să fie slujit, ci ca să slujească și să-și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.” Pentru noi, credincioșii, nu există alt standard decât cel al Domnului Isus - și niciunul dintre noi nu ne putem ridica la înălțimea acestui standard. Dar vom vedea că nu este vorba de a ne ridica noi la acest standard, ci este vorba despre faptul că noi avem această țintă, privind la Hristos. Și privind la Hristos, înțelegând cum este El și văzând cum este El, în lumina Lui ne vedem atât de în nevoie de El și strigăm după ajutor. Acesta este un lucru esențial în Noul Legământ, și anume că Hristos este Cel care este în centrul tuturor lucrurilor și în acest proces de transformare noi cerem mereu harul Lui, îndurarea Lui și ajutorul Lui.