Lună: mai 2018
Noua viață a credinciosului în Duhul Sfânt
Sfințenia vieții nu se obține simplu prin eforturi morale, nici măcar prin străduința de a ține legea lui Dumnezeu. Nu are nimic de-a face cu „lasă totul în urmă și lasă-L pe Dumnezeu”. Sfințenia practică implică darea la moarte a lucrurilor din viața noastră pe care Dumnezeu le-a sortit la moarte pe cruce (mortificare) și trăirea vieții noi oferită nouă prin prezența/locuirea lui Cristos. Efortul uman este cerut, dar nu separat de lucrarea Duhului Sfânt, care își supune carnea și care ne ajută să dăm la moarte faptele acesteia prin puterea Lui, în timp ce la nivelul minții noastre devenim din ce în ce mai preocupați de lucrurile Duhului. Imperativul pentru o trăire sfântă din Romani 8:12-13 se bazează pe faptul că Duhul sfințeniei ne are în proprietate (ne posedă), cerând un „Da” continuu din partea noastră la activitatea trecută, prezentă și viitoare de eliberare a lui Dumnezeu. Duhul ne împuternicește să umblăm în căile lui Dumnezeu și să luptăm împotriva păcatului. Argumentul lui Pavel din Romani 6:1-8:13 îi plasează pe creștini ca beneficiari direcți ai morții și învierii lui Cristos, chemați să trăiască în această eră ca unii care aparțin următoarei ere. Trăind prin puterea Duhului Său, trebuie însă să ducem o luptă cu carnea, până când scopul lui Dumnezeu se va consuma în noi, în învierea noastră în glorie.
Speranța glorificării moștenitorilor
Fraților, nimeni nu ne poate despărți de dragostea lui Dumnezeu. „Cum, dar nu mă pot eu despărți de dragostea lui Hristos? Acolo zice că nimeni și nimic, dar nu zice că tu nu te poți despărți...” Serios? Absolut nimeni! De ce? Pentru că nu există nicio condamnare pentru cel pe care Duhul lui Dumnezeu îl transformă și în care este evidentă lucrarea Duhului, în care este Fiul lui Dumnezeu și care, mai presus de orice, este moștenitorul lui Dumnezeu, împreună cu Isus, al tuturor lucrurilor. Asta este perspectiva Scripturii cu privire la viața ta și viața mea. Asta înseamnă că săptămâna asta și săptămâna viitoare și luna viitoare și anul viitor ai îndeajuns resurse ca să trăiești împlinit și bucuros în Isus pentru totdeauna. Și când ești dezamăgit de fratele și de sora, și de chestia aia, și de chestia cealaltă, și că nu se predică așa cum vreau eu, și că e prea lung și că mă enervează colegii și că nu-mi găsesc slujba pe care o vreau... Orice lucru care ți-ar trece prin minte, gândește-te la mesajul acesta: că dragostea lui Dumnezeu este suficientă ca să te facă entuziasmat și bucuros și împlinit.
Lucrarea Duhului Sfânt în Noul Legământ
Duhul Sfânt nu este putere și adevăr, ci este Duhul adevărului. Îmi place foarte mult cum subliniază Ioan lucrul acesta. Boyce spunea în felul următor: „Dacă considerăm că Duhul Sfânt este asemenea unei puteri misterioase, gândul nostru următor va fi: Cum pot avea parte de mai mult Duh Sfânt? Dacă considerăm că Duhul Sfânt este asemenea unei persoane, următorul gând va fi: Cum se poate ca Duhul Sfânt să aibă parte mai mult de mine, să mă stăpânească mai mult? Primul gând este cu totul păgân. Cel de-al doilea este creștinismul Noului Testament.” Și din păcate trăim vremuri în care în mișcarea evanghelică este din ce în ce mai mult nuanțat primul gând - „în ce fel pot avea parte de mai mult Duh Sfânt?” De parcă Duhul Sfânt este o chestie misterioasă, o putere care emană din Dumnezeu... Nu despre asta vorbim. El este o Persoană care este de aceeași natură cu Isus, care este de aceeași natură cu Tatăl! Isus spune: „El este cu voi, Îl cunoașteți. Dar El va rămâne cu voi pentru totdeauna.” Și această promisiune că El va rămâne cu voi pentru totdeauna este una dintre cele mai frumoase promisiuni pe care omul le-a primit vreodată. Pe lângă „Sămânța care va veni”, Isus, aceasta este cea de-a doua cea mai strălucitoare promisiune pe care Tatăl o face omului.