Venirea lui Cristos
Realitatea viitoare în lumina efemerului
Dacă viața ta nu-i aduce slavă lui Dumnezeu, dacă nu-i este plăcută lui Dumnezeu, dacă nu este o mireasmă a lui Cristos în mijlocul acestui popor, atunci înseamnă că nu ești îndreptățit prin credință. Și atunci ar trebui să-ți fie frică de acest verset care spune: „Căci noi toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu.” Ar trebui să-ți fie frică de acest verset, că nu e așa ușor să stai înaintea lui Dumnezeu. Și dacă te gândești că e ușor, înseamnă că nu ți-e frică de Dumnezeu - și ajungem la discuția aceasta a respectului. Mărturisirea de credință plus fapte rele nu înseamnă mântuire. Ce înseamnă să crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți pe Cristos? Înseamnă că tu crezi că vei fi înviat, înseamnă că tu crezi că trebuie să-ți trăiești viața plăcut lui Dumnezeu. Trebuie să fie o dovadă a credinței în faptele tale, în modul în care trăiești, în modul în care Îi ești plăcut lui Dumnezeu. Să crezi cu adevărat în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe Cristos din morți înseamnă să înțelegi viața în lumina revelației divine și s-o trăiești ca atare. Lumea evanghelică trebuie să audă mesajul acesta din ce în ce mai mult astăzi, pentru că ajungi în contexte și auzi situații în care oamenii se bat cu pumnul în piept că sunt evanghelici, dar trăiesc la fel ca ceilalți. Nu sunt o mireasmă a lui Cristos și nu sunt ambasadori ai lui Cristos. În ce fel ne trăim noi viața plăcut înaintea lui Dumnezeu? În ce fel înțelegem noi fragilitatea, această vremelnicie a trupului? Și în ce fel înțelegem ceea ce ne va aștepta, ce vom primi în viitor? Lucrurile acestea ar trebui să ne schimbe astăzi și ar trebui să trăim în lumina lor astăzi.
Isus este Emanuel
Încă din cartea Geneza, încă de la început, regăsim aspectul acesta al prezenței lui Dumnezeu în grădina Edenului. Prezența lui Dumnezeu, așa cum este prezentată în Scriptură, a fost experimentată în diverse feluri de către oameni. Unii s-au temut de ea (Geneza 3:8 - Adam și Eva se ascund). Isaia e copleșit de propria neputință și păcătoșenie (Isaia 6) când a pătruns în prezența lui Dumnezeu. Alții au încercat din răsputeri să fugă de ea (Iona). În timp ce Dumnezeu își arată prezența prin marea Lui putere, întreg pământul tremură în fața acestei prezențe dulci, dar în același timp înfiorătoare a lui Dumnezeu (Psalmul 68:8). Odată cu intrarea păcatului în lume, totul se schimbă. Păcatul aduce separare de Dumnezeu. Dar Dumnezeu, în harul Său, se face disponibil într-un nou mod, într-un mod proaspăt, pentru a restaura relația Sa cu omul căzut. Răspunsul pe care Dumnezeu îl are față de păcatul lui Adam produce separare, judecată, dar în același timp disponibilitate sau prezență, văzute în termenii răscumpărării. E interesant să vezi cum se face legătura aceasta între grădină, cort, templu și Cristos. Pentru că toate acestea sunt umbre ale lui Emanuel de fapt. Ele urmau să se împlinească în realitatea finală a noului legământ, anume în Cristos. Grădina Edenului, cortul, templul, Cristos care împlinește totul. Și noul legământ, pentru că este un legământ mult mai bun decât tot ce a fost până acum, are o garanție și o pecete cum nu s-a mai auzit, cum niciunul din legăminte nu a mai pomenit: Duhul lui Dumnezeu. Acum, prin Isus Emanuel, spre deosebire de Isaia, ne apropiem cu îndrăzneală de tronul lui Dumnezeu, cum spune autorul Epistolei către Evrei că „intrăm cu îndrăzneală”. În loc să fugim de fața lui Dumnezeu, asemenea lui Iona, ne ascundem în Cristos. Spre deosebire de Isaia, în loc să plângem păcatul nostru, intrăm cu îndrăzneală la tronul lui Dumnezeu. În dimineața aceasta, acestea sunt cele două nume ale lui Isus la care gândim și ne bucurăm că Îl cunoaștem ca Isus, ca Mântuitor, și ca Emanuel, ca Dumnezeu care este prezent în viața noastră. Dacă nu Îl cunoști ca Isus și știi doar că e Dumnezeu și că într-o zi vei fi judecat, grăbește-te să-L cunoști ca Mântuitor și recunoaște că nu poți să stai drept înaintea lui Dumnezeu decât prin El, prin dreptatea Lui, care-ți este imputată, trecută în drept. El, care a murit, poate prin sângele Lui să te introducă în prezența lui Dumnezeu. Și Evrei descrie frumos lucrul acesta, că Isus intră în prezența lui Dumnezeu prin sângele Lui și împreună cu El noi toți ceilalți putem să intrăm în prezența lui Dumnezeu. Noi n-am putea să intrăm în prezența lui Dumnezeu dacă Isus n-ar fi intrat pentru noi acolo.
Mielul lui Dumnezeu, Regele care va veni
Leul din Iuda este singurul care are autoritatea și controlul asupra istoriei. Cum a învins El asupra puterii întunericului și a păcatului? Leul a ieșit victorios prin tactica mielului.
Leul din Iuda, Regele care va veni
Oamenii nu pot în niciun fel să determine hotărârile lui Dumnezeu. Hotărârile lui Dumnezeu sunt hotărâri pe care El le ia și El este în control tocmai pentru că El are controlul absolut al istoriei. Leul deține controlul absolut al istoriei și al vieții tale.
Sămânța, Regele care va veni
Voi începe în dimineața aceasta cu o întrebare la care probabil că nu vă așteptați sau nu o anticipați absolut deloc: Ați fost vreodată îndrăgostiți? Unii zâmbiți, alții nu știți ce să faceți. Nu știu dacă ați fost îndrăgostiți, însă dacă nu ați fost să știți că e un sentiment cu totul aparte. Sunt niște emoții intense pe care le trăiești tot timpul, care străbat pieptul, stomacul, întreaga ființă, ori de câte ori trebuie să îți iei la revedere de exemplu de la cel iubit. Niște emoții pe care nu le trăiești altfel. Însă anticiparea că în câteva zile sau […]
Regele care va veni
În perioada aceasta a anului, ne vom opri și vom medita la Regele care va veni. El a venit, însă noi, preaiubiții Lui, încă o dată suntem nerăbdători să Îl vedem.